https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/nichita-stanescu-iarna-tarzie https://versuri.pro/nichita-stanescu-iarna-tarzie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=32968 →]]> Amurgul ca o rouă, încondeiază-n sânge
păienjenișul ramurilor
ce-și desfac tăcut
uscate brațe lungi, ca un sărut amarnic.
Zadarnic stau pe banca grea de piatră,
iubita-mi și-a uitat gropițele-n obraji…
Nețărmuritul împietrit mă înfioară,
iar liniștea ca un ecou
se frânge-n țărmuri,
dar sălciile-și plâng șuvițele de ceară
în cenușiul lacului rămat în sticlă
Și bolta noroasă se încruntă-n lac.
Pe lângă aleea decoltată-un șir de plopi
Își moaie frunțile-n străfundul
nemișcat
spre unde dinspre toamnă apa a secat…
Frunzișul ruginit de-acum un an
își poartă moartea pe crâmpeiele de nea
mânjite în noroiul cu miros de ploaie
…În basm e totu-ncremenit și umed…
Văzduhul naște-ncet puzderii de arginți
nemuritori în viața lor de-o clipă.
Întinde noaptea neagra ei aripă
de fantasm
și lacul tot se oglindește-n cer.
Mai mi-au căzut azi noapte-n vis
trei dinți.
Duminică, undeva, la lacuri

]]> https://versuri.pro/nichita-stanescu-iarna-tarzie/feed 0