Sandu Tudor – Hipostaza Pentagramei

La echinox spiritual, logodna cugetului trează,dă-mi clarul frunții-nseninate, din puntea somnului să-Ți vazămai limpezit decât icoana călită de-aurarii meșteri,peste vedenia ivită neadormiților în peșteri,cu mult presus de orice gânduri ce înviază întru noi,cu mult suit decât nămiaza oricărei slave de apoi,în princiară pentagramă „Numele Tău” dogmatic dat,nemistuită fulgerare, pascală treaptă de Sabat.

Sandu Tudor – Hipostaza Logosului

Prevestire din cristalul heruvicelor guri,migala cărturăriei în pergament Te-a închis,ca la ceasul crucial, să Te sui din Scripturiscris în trupul omenesc ca o sabie în vis.Pironită în lemn-mort floarea-Ţi frântă din toartă,cu mâni reci de oseminte sihaştrii o cer,pe când dreaptă privirea pruncească Te poartălicărire din inima înclinatului cer.