Robert Frost – Pulbere de Aur
Praful se-abătea mereu peste-așezarea noastrăNe-ocolea doar când ceața mării se lăsa, albastră;Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic și mare,Că era aur în praful auriu sclipind în soare.Și-n pulberea purtată de vânt în slavă, sus,Parcă ne-apărea-n asfințit chipul lui Isus;Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic și mare,Că era aur pur în praful … Citește mai mult