Jacques Prevert - Cafeaua de Dimineață

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

El și-a pus cafeaua
liniștit în ceașcă,
laptele l-a pus
în ceașca de cafea,
zahărul l-a pus
în cafeaua cu lapte
și cu lingurița
l-a amestecat.

A băut cafeaua,
ceașca a lăsat
fără să-mi vorbească.

A scos o țigară,
a fumat tăcut,
s-a jucat cu fumul
– cercuri a făcut –
a pus, calm,
tot scrumul
într-o scrumieră.

Fără să-mi vorbească.
Fără să mă privească.

Și s-a ridicat,
și-a pus pălăria
cu un gest distrat,
și-a luat pe umeri
mantaua de ploaie,
pentru că ploua,
apoi a plecat.

A plecat în ploaie.

Fără să-mi vorbească.
Fără să mă privească.

(Și atunci mi-am strâns
fruntea grea în palme
și am plâns…
am plâns…)

Anotimp

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Texte de același autor.
Traduceri ale acestui text
0.
Comentariile membrilor.
print e-mail
Vizionări: 3318.
Anotimp
poezie [].
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
de Gellu Naum [Gellu_Naum].
2013-04-18 | | Înscris în bibliotecă de Necula Florin Danut.
Pentru a nu știu cîta oară
cerul încăpea în botul unui pui de vulpe.
Eu ședeam pe o scară de ciment
cu niște cărăbuși pe față
o floare galbenă se legăna
o scorbură se adîncea
pe cînd la poartă ciocăneau încet
șapte bătrîni cu șapte linguri rupte.
Și totuși în tăcerea asta densă
degetele noastre așterneau cearceafuri
busturile ni se lipeau prin zid
obrajii desenau cu var aceleași semne
sărută-le mîna bătrînilor
ei au adus urină de cal pentru stîrpit buruienile
sărută-le mîna și spune-le cu vocea mea
că eu ședeam pe o scară de ciment
spune-le asta cu vocea mea.
Ei au să clatine din cap și-au să se ducă pe la alte porți
pe cînd noi ne vom continua plutirea
în botul unui pui de vulpe

gellu naum – Versuri.pro

Jacques Prevert - Cafeaua de Dimineață

Anotimp