gardenii

Zorii de cenușă, prundul unei lacrimiUmbria odăii, precista cu criniNoaptea de iubire cade-n agonieFără ea, femeie, devenim străiniPeștera ferestrei luminează straniuTremură-n leșie părul tău bogatSoarele își pune purpura de zdrențeRege fără țară, imoral prelat.Parc-ar fi de ceară mâna ta frumoasăPâlpâind la focul unui mic rubinȚipă trist cocoșii, înălbind mesteceniZgomotoși zidarii dimineții vinEu rămân de pază, … Citește mai mult