Aurel Rau – Fripta

Veacul, cetatea, strămoșii, urmașiijoacă cu mine fripta.Întind palmele, ca un bătrân, venit din ninsoare,deasupra plitei,ca un orb spre un punct de sprijin,și sunt plesnit.Cu precizie.Poc, face veacul.Poc, mă cârpesc cetatea, strămoșii,urmașii, frații.Poc, poc.Ei, dac-ai mei.. Ei, se-ntâmplă,mai pot surveni schimbări,ei, asta-i situația, ochiiîn patru,ei, și tu!Și îmi întind palmele iar.Le întind, ca un bătrân, venit … Citește mai mult