Geo Bogza – Fragii
Pădurea uriașă stinge lumina zilei.Munții de piatră țin cerul pe umeri.„Degeaba”, spun fragii, „noi nu ne speriem”.Și, pe buza prăpastiei, sfidând neantul,Se leagănă candizi întreaga vară,Cercei de ureche de fecioară.
Versuri corectate și adnotate
Pădurea uriașă stinge lumina zilei.Munții de piatră țin cerul pe umeri.„Degeaba”, spun fragii, „noi nu ne speriem”.Și, pe buza prăpastiei, sfidând neantul,Se leagănă candizi întreaga vară,Cercei de ureche de fecioară.
Dincolo de gard –Sunt fragii –Dincolo de gard –Doar să vreau – m-aș putea cățăra –Atât de frumos fragii ard!Dar – Șorțul de mi l-aș păta –Aș fi certată – știu bine!Ei, dragă, băiat dac-aș fi!El s-ar cățăra – nu ca mine!1861