fatada – Versuri.pro

Prezent Ostil - Zâmbete de Fațadă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Prezint un zâmbet de reclamă în diverse ipostaze,
Și mă arunc în melodie ca un kamikaze,
Nu sunt pasiv pe pozitiv,
Dar lovit fără motiv mă răsucesc inventiv și cad pe negative.

Viețuiesc în celulă, nu știu să frâng viața, nimic nu-mi e clar
Mă învăluie ceața
Nu izbutesc să mă apăr de cei ce mă lovesc,
Nu cred ce mi se spune, de toate mă îndoiesc.

REFREN
Atâtea probleme, dar cine să le vadă?
Prea multe lacrimi, însă cine să le creadă?
Începând din stradă, lumea tinde să decadă
Zâmbete, zâmbete sunt doar de fațadă.

Spectacolul lumii îl privesc sub plapumă,
Înalta scară socială continuă să cobor
Mă strecor în mulțime de nimeni văzută
Am 10 mii în buzunar când alții au 100.
Spirit însetat de absolut îmi seacă bucuria,
Cu mâinile legate nu găsesc leac să vindec prostia
Ca o pasăre maiastră închisă în colivie
Drumul întortocheat ce-l urmez nimeni nu-l știe
Toți șerpuim în derutare spre o lumină crudă
Când un om cere ajutor, alții refuză să-l audă
Bisnițarii vând iluzii, iar tu semnezi cecul
Râvnind la idealuri, n-a fost sortit eșecul
Suntem duși departe de forțe inconștiente
Viețuim într-un spațiu straniu, totalmente
Vă credeți buni, dar folosiți mijloace nedemne
Eu am cultivat cu furie nimicul, ce poate să însemne?
REFREN
Atâtea probleme, dar cine să le vadă?
Prea multe lacrimi, însă cine să le creadă?
Începând din stradă, lumea tinde să decadă
Zâmbete, zâmbete sunt doar de fațadă.

N-o să-mi irosesc ideile, ca să te îngrop în sfaturi
Păreri și rahaturi o să închizi până te saturi
Fiecare o să facă parte numai pentru el
Atitudinea în societate a rămas la fel,
Sloganuri fumate, neînțelese, sunt furate
Rănile nevindecate nu se uită peste noapte
Lumea parcă e un lift, care merge acum în jos
Sunt un pasager, dar bilet dus-întors
Fără efecte speciale o să fie foarte pe față
O să-ți tai firul de ață care te ține în viață
Nu pun speranțe în versuri, cum că o să fie bine
Dacă aș fi viitorul, aș veni după tine
Trăiți de pe urma acelor care aduc moarte
Foamea și mizeria sunt încă în libertate
Mă retrag din realitate atâta timp cât sunt pe val
Decât să mă combin în interes personal.
REFREN
Atâtea probleme, dar cine să le vadă?
Prea multe lacrimi, însă cine să le creadă?
Începând din stradă, lumea tinde să decadă
Zâmbete, zâmbete sunt doar de fațadă.

Iulia Haşdeu - Femeia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă!
Din foc divin și amestec din tina cea imundă;
Protee fără nume, ce logica dezminți
Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți!
Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zâmbire,
Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire?
În clara ta privire, de visuri încântată,
Pot eu citi, femeie, de vei fi plâns vreodată?
Ah, ce perverși ai ochii, surâsul nu-i timid
Sub fardul ce sclipește s-ascunde mai nimic,
Sub finele dantele ascunzi, fără de mustrare,
Defectele, și-n taină, porniri spre desfrânare!
La tine totul este spoială sau mascat:
Ținuta, vorba, fața și glasul afectat
Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr:
Minciuna pentru tine e unic adevăr!
Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie
Și chiar a ta știință e doar cochetărie.
Spre a trona mai bine, voind să ne uimească,
Și-ndeosebi să placă!
E vanitatea-ți dragă!
Să placi.. pentru aceasta ți-ai da viața-ntreagă,
Ți-ai da averea, pruncii și cinstea, de se cere,
Și totul pentru-o biată și ridicolă plăcere!
Cochetăria-ți este virtutea cea suavă.
Ea în femei se naște: în tine, doamnă gravă,
În tine țărăncuță, cu fața-mbujorată,
În tine, curtezană, mereu nerușinată.
Femei! – e viața voastră și singura mândrie;
Voi sufletul vă-nchideți într-o bijuterie!

Alan feat Nane - Verso

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

E doar un pas de la agonie la extaz
Ai început peste noapte să-mi vorbești pe nas
Stai liniștită, nu te știu de ieri de azi
Tu ești reală, doar zâmbetu-i fals!
Și nu ni se mai pupă viziunile
Tu nu faci ce simți, îți calculezi opțiunile
Ascunzi totul perfect, nu ne certăm cu lunile
Ai farduri cu care-ți acoperi minciunile!
Și mă-ntreb cum de lumea te mai crede
Probabil lor le place fața care nu se vede
Ești un capitol scris pe o singură coală
Dacă-ți pui sufletul pe foaie rămâne goală!
Am înțeles exact ce nu-ți convine
Ești fericită unde ești până dai de mai bine
Acum te pierzi în mulțime
Ramai cu bine! Ramai cu tine!.
De un timp simt că mă învârt în cerc
Vad doar demoni cu chipuri de înger
Pe cine să nu cred, pe cine da?
Când toți vor să fie altcineva!
Dar nu ai ce pierde
Dacă îți arăți fața care nu se vede!
Dar nu ai ce pierde
Dacă îți arăți fața care nu se vede!.
Acum c-am dat pagina imaginile-s clare
Alți oameni, aceleași persoane!.
Da’ poate așa e făcut Universul:
Zâmbetu’ pe față, adevăru’ pe verso,
Interesul primează, o să vezi cu anii
Cum prietenii te susțin de toți banii
Nu cred în vorbe deci poate că d-aia
Pe mulți i-am citit fără să întorc foaia.
După un timp am înțeles
C-atunci când sufletu-i orb, ochii vorbesc,
Deja am început să mă feresc
De oamenii ăia care îmi tot zâmbesc!
Da’ cine să înțeleagă?!
Zâmbetu-i averea într-o lume săracă
Vezi c-adevăru’ n-are ce să-ți facă
Eu rămân real și când îngerii pleacă!.
De un timp simt că mă învârt în cerc
Vad doar demoni cu chipuri de înger
Pe cine să nu cred, pe cine da?
Când toți vor să fie altcineva!
Dar nu ai ce pierde
Dacă îți arăți fața care nu se vede!
Dar nu ai ce pierde
Dacă îți arăți fața care nu se vede!