Paul Valery – Falsa Moartă
Cu umilință, tandru, peste-un mormânt ardent,Pe-un insensibil monumentPe care-a ta splendoare-l formează obosităDin umbre, vis, pasiune risipită,Eu mor, eu mor de-asupra, mă surp și cad afund;Însă abia mă nărui peste mormântul scund,A cărui masă-nchisă spre scrum mi-atrage fața,Că moarta-aceasta falsă, -n care se-ntoarce viața,Zvâcnind, deschide ochii, mă mușcă și mă ia,Și ne-ncetat îmi smulge o … Citește mai mult