esenta vietii – Versuri.pro

Saadi - Despre Cumpătare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Avea un om pios şi plin de zel
o casă nu mai naltă decât el.
Îi spuse cineva: „Ai bani destui
ca să-ţi ridici palat cum altul nu-i”.
”La ce să-mi fac din casă o podoabă,
când trebuie s-o părăsesc degrabă? ”.
Tu nu clădi unde puhoiul se abate.
Acolo casele rămân neterminate.
Nu-i dreaptă judecată şi nici sănătoasă
o caravană-n drumu-i să-şi ridice casă.

Mihai Codreanu - Într-Un Miez de Noapte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

A mai trecut o zi din viața mea
Și-acuma-n miez de noapte-i plâng sfârșitul;
Dar îmi trimite vorbă Preaslăvitul:
„Cu ce te-ai fi ales, de nu trecea?.”
În vreme clipa dacă-ncremenea,
Ți-ar fi rămas în noapte răsăritul..
Și-n volbură ți-ar fi rămas zenitul..
Și slava ta-n gheenă rămânea..
Când trecerea e singura tărie,
A veșniciei nestatornicie
N-o tângui cu plânsul tău nerod;
Ci-ncântă-te că-i clipa trecătoare,
Căci, floare de n-ar trece, n-ar fi rod
Și rodul de n-ar trece, n-ar fi floare”.

Carlos Drummond De Andrade - Viața Minoră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Fuga de real,
dar și mai mult fuga de feeric,
iar de tot mai mult, fuga de sine însuși,
fuga de fugă, exilul
lipsit de apă și de cuvânt, pierderea
voluntară a iubirii și a memoriei,
ecoul
nemaipotrivindu-se cu chemarea, iar aceasta topindu-se,
mâna întorcându-se enormă și dispărând
desfigurată, și la sfârșit de toate gesturile imposibile,
dacă nu inutile,
lipsa de necesitate a cântecului, limpezimea
culorii, nici braț mișcându-se nici unghie crescând.
Doar moartea nu, totuși nu.
Ci viața: captată în forma ei ireductibilă,
de-acum înainte lipsită de ornamente sau de comentariu melodic,
viața pe care o vrem ca după tihna ce se instalează în oboseală
(nu moartea)
viața minimă, esențială; un început; un somn;
mai puțin decât e pământul, ceva fără căldură; nu dibace și nici ironică;
acel ceva mai puțin crud pe care ți-l vrei; viața
în care aerul, nerespirat, mai mult te ia ia pe sus;
nu risipă de textile; mai degrabă absența lor;
confuzie între dimineața și seară, deja nedureroasă,
fiindcă timpul nu se mai face bucăți; timpul
eludat, îmblânzit.
Nu ceva mort nici ceva etern sau divin,
ci doar viul, măruntul, discretul, indiferentul
și solitarul viu.
Iată ce caut eu.

Jorge Guillen - Vârsta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ce vârstă am? S-o-nchid în cifre oare?
Nu-i calculul străin de imediata
Plăcere de-a trăi? Desigur, biata
Inventariere sună-a profanare.
Fiindcă nu-s doar prada unui număr
Care-nsumează ani, și luni, și zile.
Nu asculta de mâzgăleli pe file
De catastife. E viața număr?
Un duh prielnic veșnic stă de pază.
Roș trandafir din spini mai viu se-aprinde.
Și mâine e a vârstei ziditură.

Omar Khayyam - Îți Place Să Sorbi Cupa cu Buze Rubinii