epilog sentimental

Dă-mi ochii-ți plânși, să-i mai sărut o dată,Și lasă-mă să plec!..Tu nu-nțelegiCă-n orchestrarea întregirii noastreNu-i ciripit de păsărele-albastre,Ci-i răcnet doar de bestie turbată,Ce-ți sângerează-obrajii și te mușcăDe câte ori încerci s-o-nchizi în cușcăSau de piciorul patului s-o legi?..Dă-mi ochii-ți plânși, să-i mai sărut o dată,Și nu-ți mai cer nimic!..Tu n-ai ghicitCă melodia întregirii noastre s-a … Citește mai mult