Friedrich Nietzsche – După O Noapte Cu Furtună
Azi mi-atârni ca o perdea cernită,Tulbure Zeiță, la pervaz,Groaznic saltă coama ta stârnită,Groaznic vin pâraiele-n talaz.Ah! Ia licăr de văpăi grăbite,În tumultul tunetelor, des,Vrăjitoare-n văile-aburite,Tu un elixir al morții-ai dres!Groaznic auzit-am cum se-ngânăGlasul tău, când jalnic, când voios,Ochii tăi văzutu-i-am, și-n mânăFulgerul ce-amenință tăios.Și-astfel înarmată-n noaptea asta,Ai pășit spre patul meu pustiu,Mi-ai lovit cu lanțul … Citește mai mult