Giorgios Seferis – Elena
Privighetorile nu te lasă să dormi la Platres.Privighetoare timidă, în răsufletul frunzelor,tu care dăruiești răcoarea sonoră a crângurilordespărțitelor trupuri și sufletelorale celor ce știu că nicicând nu se vor întoarce.Voce oarbă, care pipăi în memoria întunecatăpași și gesturi – n-am curajul să spun săruturi –și-nfruntarea amară a captivei exagerate. Unde e adevărul?Am fost și eu, … Citește mai mult