elegii nordice

A treia.Ca pe un fluviu,Asprele vremuri m-au răsturnat.Din loc mă smulse viața, carePe alt făgaș, străin, a început să-mi curgă,În timp ce eu nici țărmurile nu mi le cunosc.O, câte dulci priveliști n-am scăpat.De câte ori, cortina, fără mine,Nu s-a urcat și-a coborât. Ce mulți prieteniNu i-am văzut în viață niciodată.Câte contururi, ieri, de citadeleN-ar … Citește mai mult