Cezar Ivanescu – Efebul de la Maraton

Frumos am fost precumefebul de la Marathonși meșterii Atenei bătură o medaliede aur, să rămână chipul meude-a pururi tânăr și strălucitor!Acuma sunt bătrân șimi-am pierdut și toată strălucireași orice bețivan mă-njurăîn porturi, prin tavernele Atenei;ce mai contează acest zombi,sufletul meu e-nmormântat acoloîn Glorie: frumos efeb mortsingur înfruntând întreagăo oștire de barbari!

Konstantinos Kavafis – Zile Din 1901

Un lucru îl deosebea de alțiiși-anume: cu toată desfrânareași cu tot meșteșugul său unic în iubire,cu tot dezmățul, trăit din plinla vârsta sa, erau unele clipe– arareori, desigur –când îți crea impresia cătrupu-i e aproape neatins.Cu frumusețea lui, la anii-i douăzeci și nouă,deși gustase pe deplin plăcerea,îți amintea, paradoxal,de un efeb care – cu stângăcie … Citește mai mult