ecouri de mai

La distanță de-un ceas de vestitul popas,Pe-o potecă urcând și cu setea luptând,Repetam pas cu pas un cuvânt ce-a rămasUn refren reflectând o scânteie de gând.Și mergeam aplecat, dându-i gândului sfat,Explicându-i că eu nu mă tem nici de greu,Nici de tot ce-a-nsemnat o privire ce-a datDe atunci și mereu, cântul gândului meu.Deodat’ m-am oprit fără … Citește mai mult