Jorge Luis Borges – Ecleziastul I 9
De-mi trec pe frunte mâna tremurândă,ferecătura cărților de-o mângâi,de Cartea Nopților o recunosc,de fac să se deschidă încuietoarea,de zăbovesc în pragul nedecis,de-s covârșit de-o mare suferință,de-a Timpului Mașină de-mi aducaminte-ori de covorul cu licorna,de-mi schimb poziția în somnul greu,de-un vers în amintire se deșteaptă,repet ce-am săvârșit de-atâtea oriîn drumul dinainte stabilit.Să făptuiesc un lucru nou … Citește mai mult