Hilde Domin – Ecce Homo
Mai puțin decât speranța pentru elE întotdeauna omulCu o singurăMână.Doar crucificatulCu amândouă mâinileDespărțite una de alta acela e: Aici-Sunt-Eu!
Versuri corectate și adnotate
Mai puțin decât speranța pentru elE întotdeauna omulCu o singurăMână.Doar crucificatulCu amândouă mâinileDespărțite una de alta acela e: Aici-Sunt-Eu!
Da, îmi cunosc menirea, locul!Nesătul precum e foculmă consum și ard, topit.Lumină e, tot ce ating acum,tot ce părăsesc, doar scrum:O flacără sunt, negreșit!
Pe ulițe vinciudați unicorni.Din ce câmpie,din ce pădure mitologică?Mai de-aproapepar astronomi.Fantastici Merliniși Ecce Homo.Durandarte vrăjit,Orlando furios.
Eu sunt o-mperechere de straniuȘi comun,De aiurări de clopotȘi frământări de clape –În suflet port tristețea planetelor ce-apun,Și-n cântece, tumultul căderilor de ape. Eu sunt o cadențare de bineȘi de rău,De glasuri răzvrătiteȘi resemnări târzii –În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,Și-n visuri, majestatea solarei agonii. Eu sunt o-ncrucișare de harfeȘi trompete,De leneșe pavaneȘi … Citește mai mult