e toamna care trece

Dans le vieux parc solitaire et glacéDeux formes ont tout à l’heure passé.Paul Verlaine.Păşim tăcuți pe drumul cuprins de-nfiorareaApropiatei toamne, când nopțile coboarăPe câmpuri de aramă o mantie ușoarăDe frig, de dezolare, și doamnă e uitareaA tot ce-a fost iubire și floare și lumină.Pădurea de mesteacăni ușor și dulce geme,Argintul ei păleşte cu cea din … Citește mai mult