Versuri corectate și adnotate
Drumețul,Dând cu ochii de cărarea către adevăruri,S-a mirat foarte;Era cotropită de ierburi.„Aha, și-a spus el,Văd că n-a mai trecut nimeni pe aiciDe multă vreme”.Pe urmă văzu că fiecare fir de iarbăEra ca un cuțit ciudatȘi „Hm, a mormăit,Mai sunt, de bună seamă, și alte poteci!”
DrumețulCare găsise calea spre Adevăr,Deodată-ncremeni de uimire:Calea era-ncleștată de bălării, de ierburi încâlcite.„Mda”, spuse el,„Din câte se vede, pe aiciDemult n-a mai trecut nimeni”.Ceva mai târziu, dânsul văzuCă fiece fir de iarbă e un cuțit.„Ei bine”, murmură dânsul în fine,„Fără-ndoială, există și alte drumuri”.
Mereu se sprijină noaptea albă pe deal,Unde în tonuri argintii se înalță plopul,Stele și pietre sunt.Adormit se arcuiește puntea peste viitură,Un chip mort însoțește pruncul,Secera lunii în prăpastia roz.Departe păstori proslăvind. În roca vechePrivește dintr-un ochi cristalin o broască,Se trezește înfloritul vânt, trilurile morților aieveaȘi pașii înverzesc în liniștita pădure.Asta amintește de pom și animal. … Citește mai mult
Doar hău și liniști! Niciun drum în zare!Așa ai vrut! Nu ți-ai dorit cărare!Drumețule! Acum să te văd!De tremuri de primejdii – e prăpăd.
Hu! Ciudatul! Cum urlă,Cum strigătu-i de frică croncăne.Strangulare – ha! Ai poftă de mortăciune sugrumată,Tu, strangulator vino, vino.Uite! El pândește, miroase moartea –Jur împrejur mulțimea sforăie,Mulțimea criminalului, el aude, aude, chiar în vis aude,Eu rătăcesc, Strangulator, dorm, dorm.din volumul Clasici germani, Editura Dionysos, Boppard 2019