dor de poezie

Deși cu buzele de friguri arseMi-e dor de poezie, mi-este seteDe-acele ireale fetePlecate-n basme și nereîntoarse..Și-n țara milenară evadezCu fata-anemică din caleașcă,Îi smulg de pe palori haina hainăȘi chem din opiu un bătrân chinez.O, ce imateriali mai sunt perețiiÎncât lumina lunii mult prea greaMolozul îl desprinde. Cade-o steaTrezind din somnul milenar ereții.Tăcerea-i soră cu eternitateaȘi … Citește mai mult