Johann Wolfgang Von Goethe – Acel Ce Pâinea N-a Udat
Acel ce pâinea n-a udatCu-ale lui lacrimi şi-n nopţi plineDe chin, pe pat, plângând, n-a stat,Nu vă cunoaşte, nu, puteri divine.În viaţa asta ne mânaţi,Lăsaţi sărmanul să greşească,Apoi durerii pradă-l daţi,Căci nu-s greşeli să nu plătească.