Ana Blandiana – Congres
Sus, deasupra casei mele,E un sfat de rândunele;Pe sârma de telegrafS-a deschis mare conclav;Pe stâlpii-nalți, mai ales,E-un adevărat congres;Pe horn, țigle, tencuială,E-adunare generală;M-au trezit cu noaptea-n cap,De cip-cip nu mai încap;Bat din aripi, strigă toateȘi descriu prin aer roate;Fac un cerc plin de avântȘi se înscriu la cuvânt.Ca să țină sus și tareCâte-un discurs fiecare.Și … Citește mai mult