din sufletu mi

Din sufletu-mi icoana taS-o șterg cu lacrimi a voit,Însă de plâns inima meaSingură numai s-a zdrobit.Și-ntocmai cum pe o ruină,De ploi bătută și de vânt,O floare pe a ei tulpinăO vezi frumoasă strălucind.Astfel în sufletu-mi zdrobitȘi cade foc pătruns și arsAmor și chipul tău slăvitNeșterse, vii ele-au rămas.