George Bacovia – În Parc

În parc.Acum, stă parcul devastat, fatal,Mâncat de cancer şi ftizie,Pătat de roşu carne-vie –Acum, se-nşiră scene de spital.Atunci, râdea,Băteau aripi de veselie;Parfum, polen şi histerie, –Atunci, în parc, şi ea venea.Acum, cad foi de sânge-n parcul gol,Pe albe statui feminine;Pe alb model de forme fine,Acum, se-nşiră scene de viol.

Tudor Arghezi – Paznicul

Se potolise spaima. Din casa sfărâmatăMai șovăiau trei ziduri în picioare.Podelele-n cinci caturi zburaseră deodatăȘi rămânea văzduhul posac învelitoare.Din creștet până-n pivniți clădirea era una.Bătuseră ploi negre trei ani de nopți, la rând.Prin casă găunoasă treceau că-n câmp furtunăȘi viscolul de iarnă nebun și buciumând.În ce-a fost o fereastră păzea-ncruntat un câine,Nedezlipit de vatra stăpânului … Citește mai mult