Oare dacă mă gândesc la tine, oare-mi trece?
Oare mâine iar o să-mi spui că am inima prea rece?
Spui că sunt de gheață fiindcă nu m-ai cunoscut,
Eu vreau să te protejez… pentru tine-s ca un scut.
Spui că am în mine ceva special de când mama m-a născut,
De-aia nu vreau să pleci până nu m-ai cunoscut.

Ai citit? Ți-ai schimbat părerea?
Poate de mâine încolo îmi trece și mie durerea.
Mă doare mult când îmi spui că sunt de gheață,
Doar știi că eu mă gândesc la tine-n fiecare dimineață.
Doar știi că ești fata la care țin cel mai mult,
Tu, Teo… da, tu… ești cea pe care o aștept de demult.
Ți-am spus ce sentimente am eu pentru tine,
Încercând s-o uit pe ea, m-am combinat cu tine.
Ți-am spus că eu vreau lângă mine o fată care să mă aline,
Să nu faci ca altele, sau să-ți bați joc de mine.
Prietenii tăi nu au păreri așa bune despre tine,
Spuneau că-ți bați joc de băiatul care e lângă tine.
Prietenii tăi credeau că poți să controlezi minți la nesfârșit,
Dar încercând s-o controlezi pe a mea, te-ai îndrăgostit.

Refren X2:
Bântuit de frustrări, alergi prin lume ca turbat
Ceva să-ți aducă liniștea-n suflet, cauți disperat
Îți renegi propriile gânduri, și obișnuiești
Să faci aceleași căcaturi, chiar dacă știi că greșești.

Strofa II:
Băga-mi-aș p***, mama iar e supărată
Tata, iarăși e stresat, că n-ajung banii niciodată
Cum dracu pot niște hârtii să-ți f*** întreaga viață
Să te facă să omori sau să-ți omori orice speranță?
Plângi mereu, totuși, nu știi cum e să plângi de bucurie
Ai auzit de la alții, crezi că-i doar o fantezie?
Și dacă nu-i, de ce nu se întâmplă și ție
Să poți spune, mulțumitor: “E așa cum vreau să fie”?
Și mai frustrant e, când constați că ăsta e doar începutul
Și că nu se termină până nu înfrunți mormântul
Alții îneacă problemele-n alcool, sau le asfixiază-n fum
Altele-s nemuritoare, să scapi de ele, n-ai cum
Și așa trec zilele, băgându-și p***-n tot și-n toate
Crescând încet, în tine, ura pentru realitate.
Și când pare că lucrurile încep să meargă mai bine
Auzi vocea rațiunii, spunând: “Calmează-te, nu ține! ”.

Refren X2.

Outro:
Viața asta e un mare căcat…

R:
They say that things just can not grow
Beneath the winter snow
And so I have been told.
Povestea pustiului cam așa a continuat
După 3 zile tatăl lui a fost îngropat
Acum băiatul era, mult mai deprimat
De nimic ce-l aștepta în viață numai era speriat
A suferit din ceea ce i s-a întâmplat
A mers mai departe, n-a privit în spate
Într-o seară, a mers la un festival la cetate
Acolo a văzut-o, stând singură-n noapte
S-a apropiat, timid de fată
I-a șoptit la ureche: „E o seară minunată.”
I-a cerut, un număr de telefon
Și a plecat grăbit, nu vroia să pară afon
Într-o seară fata, un mesaj i-a trimis
Era unul vesel, nu de ăla trist
A sunat înapoi, să vadă cine e
I-a spus că e….

R:
They say that things just can not grow
Beneath the winter snow
And so I have been told.
După ceva timp, ei s-au cuplat
Băiatul începuse să fie mai puțin deprimat
Începuse să fie și el mai fericit
Bucuros că măcar un vis, i s-a împlinit
Găsise o fată să îl iubească, așa cum e el
Chiar dacă nu prea avea bani în portofel
Dar, după doar 3 luni, ei s-au despărțit
Simțea că cel mai mare vis, nu i s-a împlinit
Vroia din toată inima să facă ceva,
Simțea că țelul lui în viață este muzica
A găsit, un mini-studio cumva
Departe de probleme ce spre el venea
A scos un album, pentru care a luptat din greu
A crezut doar în el, și în bunul D-zeu
Dar simțea că totuși, lipsea ceva
E vorba de fata, pe care o iubea.

R:
They say that things just can not grow
Beneath the winter snow
And so I have been told.