Ion Barbu – Dedicație
Falangele acelei oboseliDe alge dezlegate către sud,A tâmplei umbră din străine seri:Cu drumul meu, atunci, le-am mai văzut.La Düsseldorf, o cadra-n BolkenstrasseÎn jilț adânc, Evreul Botezat.Și mâinile, cascadă unei rase,Înfășurau cărbunele uzat.“Stinse flăcări. Arsă, strunaS-a lăsat în arcul lirei.Cartea singură mi-e urnăCu cenușile iubirii.”Tu, salt, tu, creșteri stângi, urzica-nalbă!Acestui scris valah, ca din SionRidici o … Citește mai mult