de piatra – Versuri.pro

Cocktail - De Piatră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vad cum te chinui
Sa-mi spui minciuni, vrei sa te iert
Mi-e greu si ma doare
Sa-ndur mereu si sa te cred.
Nu-nteleg de ce oare nu fac nimic
Sa te alung din viata mea
Pentru o clipa am crezut ca am sa te schimb
Dar vad ca tu ti-ai zidit inima.

Refren (2x):
Esti de piatra, de piatra
Simt ca nu ma mai doresti
Esti de gheata, de gheata
Ai uitat cum sa iubesti.

Vad c-ai uitat sa iubesti, sa zambesti
Deschide-ti inima, vreau sa fiu a ta.
Vreau o minune
Vreau sa te vad din nou zambind
Dar tie nu-ti pasa
In inima ai doar venin.
Nu-nteleg de ce oare nu fac nimic
Sa te alung din viata mea
Pentru o clipa am crezut ca am sa te schimb
Dar vad ca tu ti-ai zidit inima.

Refren (2x):
Esti de piatra, de piatra
Simt ca nu ma mai doresti
Esti de gheata, de gheata
Ai uitat cum sa iubesti.

Nu-nteleg de ce oare nu fac nimic
Sa te alung din viata mea
Pentru o clipa am crezut ca am sa te schimb
Dar vad ca tu ti-ai zidit inima.

Refren (2x):
Esti de piatra, de piatra
Simt ca nu ma mai doresti
Esti de gheata, de gheata
Ai uitat cum sa iubesti

Daniel Vişan-Dimitriu - De Piatră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De-ar fi atât de dură, ca piatra, îngheţată,
Ar însemna că-n mine e-un frig ce nu mai trece,
Că sângele îşi plânge culoarea alterată
De sloiuri ce se-adună şi nu mai pot să plece.
De-ai şti că încă poate să fie cum a fost:
Fierbinte, exaltată, puternică şi vie,
Bătând în ritmul vieţii cu singurul ei rost,
Ai încălzi-o-n palme şi.. ţi-ai păstra-o ţie?.
Ai vrea să se întoarcă acela dinainte,
Cel ce-ţi revine-n visuri, acela ce eram:
Îndrăgostit de tine şi poate fără minte,
C-o inimă prea mare? A fost, dar.. n-o mai am.
Daniel Vişan-Dimitriu
(5 ian. 2017, Vol.”Eterna căutare”)

ADDA - De Piatră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Înot, înot, oare cât mai am?
Oare o să ating pământul sau o să pier într-un ocean?
Mă rog, mă rog la cerul înstelat,
Mă aude cineva sau deja m-am înecat?
Și în buzunare am ce mi-am promis,
Când eram un copil care a avut un vis.
Zânele îmi spuneau: Pentru el luptă,
Iar când simți că nu mai poți, cântă.

Eu sunt de piatră, tare ca o stâncă,
Vocea mea e ca un tunet, nicio apă nu-i adâncă.
Eu sunt de piatră, nimic nu mă doboară,
O să lupt să fac oceanul să dispară.
Eu sunt de piatră, tare ca o stâncă,
Vocea mea e ca un tunet, nicio apă nu-i adâncă.
Eu sunt de piatră, nimic nu mă doboară,
O să lupt să fac oceanul să dispară.

Eu te-am pierdut de când plutesc în larg,
Câte clipe n-am trăit lângă cine mi-a fost drag.
Cât am lipsit din viața mea, de fapt,
Oare am murit deja, crezând că apa e asfalt.
Și în buzunare am un „Te iubesc”,
Ce nu apuc să-l spun uneori și-mi amintesc
Cum zânele-mi șopteau că apa e adâncă
Și ca să-nving tre’ să fiu tare ca o stâncă.

Iartă-mă, inimă, că vreau atât de multe,
Tu vrei așa puține.
Tu vrei dragoste și liniște,
Iartă-mă că nu-ți dau zile senine.
Tu strigi că te doare, eu strig să rezisti,
Eu strig să bați tare, când abea te mai miști.
Mă vezi cum înot și mă întrebi „De ce?”
Că te-am distrus fără să merite.

Eu sunt de piatră, tare ca o stâncă,
Vocea mea e ca un tunet, nicio apă nu-i adâncă.
Eu sunt de piatră, nimic nu mă doboară,
O să lupt să fac oceanul să dispară.