Nichita Stănescu – Cu Autostopul Prin Mine Însumi
Am început să fiuatunci pre când am început să văd,copil fiind, pe omul viucum îşi transformă trupul în Irod.Şi-atunci mi-am zis, cu un surâs,că existenţa nu.. există,că osul meu cel râsu’ – plânse-n perioada cea cubistă,în care domnul Picassofăcuse-un Re doar dintr-un Doşi un pătrat, cum Si bemolul,din bietul alb din var de ou.Apoi, am … Citește mai mult