Camelia Lucius – Zâna
Dintr-o zare argintiePe o stâncă purpurieO creatură înaripatăApare ca dintr-o dată.Rochia ei de catifeaParcă o mărgeaTe învăluie în gânduriMari ca niște rânduri.Aripile-s de cleștarTrupul ei este un darFața mică, drăgălașăAre ochii de cireașă.De cum zorii au răsăritImediat ea s-a pitit