https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/sevdes-creatie-splendida https://versuri.pro/sevdes-creatie-splendida#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=60719 →]]> Atunci când mă simt sub pământ,
Îmi amintesc că mereu florile,
Din semințe, de-acolo, urcând,
Cresc firesc, iar apoi soarele,
Le mângâie, le-mbracă în căldură,
În lumină,
Și-apoi cu o frântură,
De apă și de dragoste,
Devin creații splendide,
Ale naturii, ale Divinității,
Și poate că așa voi deveni și eu,
O creație splendidă,
A lui Dumnezeu.
Poate sunt încercat,
Pentru a deveni bogat,
Sufletește,
Și poate că-ntr-o zi,
Fericit voi fi.
Poate că mă întărește,
Tot ceea ce mă lovește,
Dacă nu ar fi fost greu,
Nu aș mai fi fost eu.
Aș fi trecut prin viață fără sens,
Dacă aș fi primit totul pe tavă,
Nimic din ea nu aș fi înțeles,
Aș fi ajuns o pleavă.

]]> https://versuri.pro/sevdes-creatie-splendida/feed 0 https://versuri.pro/tudor-arghezi-crezi-basmul https://versuri.pro/tudor-arghezi-crezi-basmul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36372 →]]> Crezi basmul c-a sfârșit și s-a pierdut
Și el de-abia-i la început…
Când seceta mai stearpă și ți se pare
Atuncea podidește izvorul tău mai tare
Și albia, uscată ca un drumeac de țară,
A izbucnit o dată și dă pe dinafară.
Aseară ți-era până din călimara seacă.
Șuvoiul azi o-neacă.
Minunile se iscă din peșterile pline
Nainte să ajungă izvoarele la tine.
Tu înnădind povești după povești
Grije să n-ai că o să isprăvești.
Rămâne orișicând răzleț un fir
Din cusătura unui trandafir.
Dacă și cade mâna la țesut,
O mână nouă firul îl ia, unde-a căzut.
În iia străbunichii, se împlinise veacul:
Pe-a floare întreruptă mai sta înfipt și acul.
Întorci un fir prin fire, de beteală,
Și altă fată iese din urzeală.
Izvoade noi, din două, trei vopsele,
Și n-a putut nici veacul să le spele.
Eu le-am întors și le-am tot fost sucit,
Până ce s-au fărâmițit.
Povestea mare mi-am făcut-o mică.
Am deșertat tăria cu-o ulcică.
Din Calea Robilor am luat prundiș
Suind în cer cărarea pe furiș.
Spinarea îmi rămase mânjită de făină,
Cărând în saci pe umeri țărâna de lumină.
Și le-am întors poveștile-ndărăt…
Și numai ca să-ți mai arăt
Ca din scântei sleite și surcele
Poți întocmi din nou un cer cu stele.
S-a spart oglinda și-am suflat-o-n foc
Și s-au făcut ogrăzile la loc.
Din ceruri cade o paiață.
Păianjenul de catifea se-agață
De o lumină leneșe, de ață,
Și stă-n văzduh, cu luna față-n față.

]]> https://versuri.pro/tudor-arghezi-crezi-basmul/feed 0