Marcela Benea – Copiii Morți
Copiii morțiascultă poveștile altei lumi –orfani acolo,din timp în timp,îi lovește un sentimentde înstrăinare..Pajiște verdetristețe verdeplâns înfundat –pe pământ nu se-aude.
Versuri corectate și adnotate
Copiii morțiascultă poveștile altei lumi –orfani acolo,din timp în timp,îi lovește un sentimentde înstrăinare..Pajiște verdetristețe verdeplâns înfundat –pe pământ nu se-aude.
La o margine de sat,Să vă spun ce s-a întâmplat,E-o poveste dureroasăDar şi foarte bucuroasă.Doi copii s-au întâlnitŞi nu s-au mai despărţit.Când s-au dus la logoditPărinţii nu i-au primit.Când s-au dus la cununatMărinţii nu i-au lăsat,Ei de mână s-au luatŞi spre mare au plecat.Părinţii când au aflatEi spre mare au plecat.Când acolo au ajunsAmândoi s-au … Citește mai mult
Copiii țipau: „Mamă!Eu am fost cuminte!E întuneric! Întuneric!”.Îi vedețiSe duc la fundVedeți tălpile micuțes-au scufundat.Vedeți oareurma aceastatălpile acestea micuțeaici și-acolo.Buzunarele sunt plinede sfori, pietriceleși de căluți din sârmă.Câmpia largă e închisăca o figură geometricăcopacul de fum negrue verticalcopac mortfără stea în coroană.