Elena Armenescu – Contopire

Contopire.În sfera aceea de cristalCe ne multiplica auzulNi se înmulțeau ochii, sporea vedereaMâini cu multe degete ne creșteauPe șolduri, pe coapsePe spatele gol, arcuitÎntr-o simfonie adâncă, albastră.Nu știam dacă este noapte sau ziNu ne aminteam punctele cardinaleFlămânde se plimbau pe noiSpirale argintiiNe înconjurau ca niște lianeÎnlănțuiauFiecare braț, fiecare piciorApoi, ne legau unul de altulÎn veșnicia … Citește mai mult

Rumi – Tărâmul Interior

Sunetul tobelor se ridică în aer,Inima mea pulsează.O voce în interiorul bărăii îmi spune:„Știu că ești obosit,dar vino. Aceasta este calea.”.Dincolo de ideile de bine și rău,există un vast câmp. Ne vom întâlni acolo.Atunci când sufletul se întinde în acea iarbă,lumea devine prea plină pentru a vorbi despre ea.Idei, limbaj, chiar și fraza: „unul altuia”nu … Citește mai mult

Rumi – Cu a Iubitului Apă a Vieții

Cu a iubitului apă a vieții, nicio boală nu stăruie,În a Iubitului grădină de trandafiri a contopirii, niciun spin nu rămâne.Se spune că există o fereastră între o inimă și alta,Cum poate exista o fereastră acolo unde nu mai este niciun perete?