Eugenio Montale – Poezia
Din zorii secolului se discutădacă poezia este înăuntru sau afară.La început a învins înăuntrul, apoi a contracarat violentafara și după ani s-a ajuns la un forfeitce nu va putea dura, pentru că afarăe înarmată până-n dinți.
Versuri corectate și adnotate
Din zorii secolului se discutădacă poezia este înăuntru sau afară.La început a învins înăuntrul, apoi a contracarat violentafara și după ani s-a ajuns la un forfeitce nu va putea dura, pentru că afarăe înarmată până-n dinți.
Ea se gândește numai la eași el se gândește numai la elși eu mă gândesc numai la mineși totul se-nvârte în jurulunui inelce ne cuprinde pe fiecare-n parteși asta e Viațași asta e Celce spune că Umanitateanu e o fiarăci este un miel.
Saluturi, șuiere în beznă, semne, tuse,geamuri trântite. Este ora. Poateautomatele-au dreptate. Cum aparde pe culoare zidite.……………………………………………………….– Și tu cedezi ceva, în reciprocalitanie a rapidului, oribileifidelei cadențări de carioca?
Să nu-i urăști de-ai vrea, nu e ușorși-i și mai greu să nu-i iei în balonCa de pe-un abțibild e capul lorși-n locul inimii au telefon.Ei știu exact că cercul e rotundcă invalizii au picior de lemn.Vorbesc fluent – de-aceea nu ascundcă se mândresc cu asta-n mod solemn.În mâna lor, orice-i o marfă rarăși au … Citește mai mult
The rest is silence.Shakespeare.Fiind din cei care au viețuit îna doua jumătate a secolului XX șiiatătrăiesc și în prima jumătate a secolului XXIîndrăznesc a mă da cu părerea căacum cincizeci de aniHamlet mai putea să aibă dreptate cărestul nu e decât tăcere..Azi însănefericite prinț al universului (caDanemarcă)restul nu e decât zgomot zgomot zgomot..
Urât ca cititor de poezie.Amiaza norilorși pocnetul unei păstăiumbelifera.În spatele obloaneloramor și ură –lumea.când simți torid contemporan acutcuvinteleca scriitor de poezie.A te lăuda cu nimic – mai nimica te lăuda cu de toatea ne lăudacu prosperitate!
Nu mă-nspăimântă cerul, nici pământul;Pe unul calc, pe celălalt îl străpung;Sunt slab, sămânța care-o suflă vântulPe stepele vieții îndelung,Dar el mă suflă unde vreau s-ajung!Chiar dacă ești la infinit de mine,Dar știu că ești și-ți cat Împărăția,Nu-mi mai trăiesc în van nimicnicia.O, Doamne, sunt contemporan cu TineȘi sunt contemporan cu Veșnicia.