conditie sociala – Versuri.pro

Saadi - Thogrul și Străjerul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Odată, când, pe-o noapte furtunoasă,
Thogrul trecea pe lângă-un biet străjer
Și l-a văzut în bunda-i zdrențăroasă
Cum zgribura, învinețit de ger,
Îi zise, căci era milos din fire:
— Am să-ți trimit pe loc o haină groasă.
Zicând așa, cu inima-mpăcată
Intră-n palatu-i plin de strălucire:
Acolo însă-i răsări în prag
Soția lui, făptură minunată,
Care-l primi zâmbind cu-atâta drag,
Încât uită făgăduiala dată
Precum uită și pe străjer și gerul.
Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul:
A zis: — O, rege, tu m-ai dat uitării,
Căci ai dormit în raiul desfătării,
Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut,
Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut!.
Ce-i pasă caravanei care scapă
De-aceia ce-n nisip își află groapă!
Un blând noroc te leagănă în somn,
Ai călăuză bună și ești domn,
Nu te oprește dealul, valea, nu.
La cei rămași gândești vreodată tu?..
De pe cămila-naltă cât un munte,
Simți tu ce-i valea grijilor mărunte?
Voi, cari, sub cald poclit, trăiți ca-n cer,
Gândiți la cei ce-n frig și foame pier.

Carlos Drummond De Andrade - Aristocrație

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Contele Lautremont / era conte tot atât cât sunt eu. / Care sunt nobilul Drummond ... →

Paul Sava - Scroafa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Scroafa.
Ajunsă în poiana de lumină
umblată doar de păsări cântătoare,
o scroafă, grohăind cu burta plină,
căzu în reverii amețitoare.
O desfătau în triluri cântăreții
zburând în jurul ei din cracă-n cracă,
de se trezi- în pragul dimineții-
că, scroafei, muzica-ncepu să-i placă.
„Ce-o fi atât de greu să cânți?” și-a spus
filozofând adânc în sinea ei.
„Probabil, tot secretu-i să fii sus!”
(Când sunt sătui și porcii au idei)
”Da, da, – își zise scroafa
firoscoafa
adânc meditativ.
Ce s-o mira prostimea într-atât?
Că păsările, în definitiv,
au, ca și noi doar, tot un singur gât.
Dar stau acolo, sus, și între ele. Vina
că noi, de jos, nu le-am luat povață
-o spun fără ambiții-
e că, de fapt, noi n-am avut condiții.
Talentu-i fleac, se ia ca scarlatina,
și cântecul ca ori și ce, se-nvață!
Să văd privighetoarea, cintezoiul,
și altele ca ele,
de ori și unde-ar fi,
silite-n loc să cânte
să scormone noroiul.
S-ar mai pretinde stele?
Pe când așa.. mersi!”.
Deci, nu-nchise bine botul,
că, de-odată,
luminată
de-o așa descoperire,
uitând cu desăvârșire
că e doar un fost gadac,
dând din coate,
pe-antricoate,
s-a urcat scroafa-n copac.
Dar cătând la păsărele,
scroafa-n kilograme grele,
când s-a opintit în cântec,
a rupt ramul de sub pântec,
și-a căzut, cum bănuiți,
ciripind:” guiț, guiț.. ”.
MORALĂ e-de ce s-o tac?
că orice scroafă, scroafă moare!
și n-ajunge privighetoare
chiar de se urcă în copac.
Dedicată tovarășei A. D. I. la 15. 08. 1973.
Paul Sava-LACRIMI USCATE

Parazitii - Am Tot Ce Vreau

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ombladon (B. I. P) Refren x2:
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu
Mai mereu mă întreb, voi rămâne derbedeu?
Zi de zi oare așa va fi așa mereu
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu.

Ombladon (B. I. P):
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu
Pașii mei, strada mea, în noaptea mea
Și nimeni nu mă întreabă de nimic
Sunt un stăpân ce vrea să aibă totul poate
Sau doar un altceva, puțin mă desparte
Să ajung nicăieri, și cât mai departe frate
Zi de zi același lucru, mă simt împins în spate
Și de ce? Mă întreb de ce, lumea îmi zâmbește
Dar mă privește rece.

Ombladon (B. I. P) Refren:
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu
Mai mereu mă întreb, voi rămâne derbedeu?
Zi de zi oare așa va fi așa mereu
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu.

Cheloo (Tenny-E):
Bei ca să uiți, să te uiți pe tine
E în zadar, cu amar ți-a aduci aminte
Vrei să arăți tuturor cine ești, ce dorești
Ce urmărești, dar greșești, veșnic bagabontul
Cu golanii din colț tu o să rămâi
Țeapă, furăciune, și barbut ca în ziua dintâi
O să dai, o să ai, parte de necaz și prea puține bucurii
Așa că știi, poartă-te cum ești, nu cum ai vrea să fii
Poți să te ridici de jos, nu contează unde ești, dar să ții
Visele se îneacă în pahar, când îl spargi în mii de cioburi
Se prefac și dispar.

Ombladon (B. I. P) Refren x2:
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu
Mai mereu mă întreb, voi rămâne derbedeu?
Zi de zi oare așa va fi așa mereu
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu.

Dj I. E. S (scratching)

Cheloo (Tenny-E):
Norocul este mult în lumea asta mare
S-a împărțit egal, dar nu la fiecare
Ai pe toți lângă tine și niciunul prea aproape
Abea târziu tu realizezi și dubii nu încape.

Ombladon (B. I. P) Refren x2:
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu
Mai mereu mă întreb, voi rămâne derbedeu?
Zi de zi oare așa va fi așa mereu
Am tot ce vreau și nimic nu e al meu

Eugen Jebeleanu - Stare Socială

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nefiind câine de rasă / și nici nume bun neavând / Cranț e ținut pe-o ... →

Konstantinos Kavafis - Beizadeaua Către Iubita

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Te iubesc… Chiar dacă ești fiică de sărman pescar,
ochii tăi sunt atât de strălucitori,
mâna ta – mai albă ca spuma laptelui,
trupul tău – de o grație fără seamăn!
Neam, faimă, uitării dau totul într-o clipită,
robul tău sunt, în genunchi, eu, al stăpânului fiu!
Te iubesc… și când te privesc dansând veselă
cu flăcăii din satul tău, pe pajiști înflorite,
invidia mă roade și soarta-mi nemiloasă o blestem
fiindcă pe veci robul tău nu pot deveni.
Destinul stavilă îngrozitoare înalță între noi:
generații nenumărate de nobili și dragoni.

Nimeni Altu' - Ziduri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nimeni Altu’:
– Na na na na naaaa..
Na na na na naaaa..
Na na na na naaaa..
Na na na na naaaa..
Sunt fratele mai mic
Și știu pe toți care simt ce zic
Știi ce zic? Era mai bine când nu ne doream nimic
Cam des n-am timp..
Mă rupe când timpul e tot
Și pierdem prea ușor, alergând după confort
Nu vezi? Câștigi, crezi, când de fapt îl pierzi.
Îmi amintesc sute și zeci de nopți și după-amiezi,
Ca cireșarii, în expediții, puși pe avarii
Muream să zburăm din colivii precum canarii
Mai țineți minte? Visam c-o să fim ăia tarii.
Bai ce distracții.. la modul hai să bem ca barbarii
Toate s-au dus.. Acum mă simt în plus..
Am fost atâția acolo sus dar n-am uitat ce-au spus
Ce faci fine, cum o duci, ești bine?
Tot timpul vorbeai cu cei dragi să simt că-i pasă cuiva de mine
Cum vine asta? Unii m-ați uitat precum liceul
Adiță face tot rap, e prăjit derbedeul
Zici tu.. odinioară mai cântai și tu
Știi tu, mai povesteam cum trece timpul
Acum e simplu, toți fug acasă și beau singuri
Dar toți se gândesc la cum era fine, fii sigur..
Că toți rămânem blocați între ziduri
Când eram mici noi nu știam de ce-aveți riduri
Călătoream pe-atunci urcându-ne pe lifturi
Nu-nțelegeam de ce primeam în dar doar știfturi
Că toți rămânem blocați între ziduri
Când eram mici noi nu știam de ce-aveți riduri
Călătoream pe-atunci urcându-ne pe lifturi
Nu-nțelegeam de ce primeam în dar doar știfturi
Și ne-ntrebam toți când ne duceam la școală
De ce nu, când auzeam noi n-avem bani mama
Tata-mi zicea, ce vrei, să dau în cap să fur?
Ziua plecat la muncă și seara mahmur..
Întrebi de ce-njuri?
Așa am fost crescut..
Pe palier cu noi stătea un vecin surdo-mut
Și spunea și el ce-l doare, scriindu-mi pe o foaie
Și înjura frățioare, că nu avea și el puțină sare, pentru mâncare
Că viața l-a ținut pe tușă, țin minte c-adormea beat, uneori la ușa.
Trăia din pomeni.. cerșea în cimitir, după atâția ani de muncă
Și tu te mai miri de ce păpușa de la 2..
zâmbea la noi în scară, bucuroasă c-a scăpat de vre-un ghertoi
Țin minte coi, eram puști, o făceam să radă..
Și când am aflat ce facea, a început să plângă..
Viața e cruntă, acum probabil e căruntă
Sper că e bine și o sărut dacă m-ascultă
Și știu cine mai cântă fine cât am să fiu viu
Asta e pentru toți pe care i-am înțeles mai târziu
Că toți rămânem blocați între ziduri
Când eram mici noi nu știam de ce-aveți riduri
Călătoream pe-atunci urcându-ne pe lifturi
Nu-nțelegeam de ce primeam în dar doar știfturi
Că toți rămânem blocați între ziduri
Când eram mici noi nu știam de ce-aveți riduri
Călătoream pe-atunci urcându-ne pe lifturi
Nu-nțelegeam de ce primeam în dar doar știfturi