Alexandru Lungu – Trenul Cu Păsări
Să vină să cadămai curândsă se lase să coboaresearaceasul de cumpănăagonia lină a luminiicând anonime încăstelele se înalță din fântânizgârâind fața nevăzută a lucrurilorde se audeun suspin ca de înger bolnavori poate văzduhul înecatîntr-un plâns bucurosde se simteînclinarea pământului pătrunzândîn sufletasemenea unui cuțit de umbră piezișăori unui bulgăre de misterlunecândpe povârnișul de neiertat al melancoliei. … Citește mai mult