comoara paianjenului

Odată un păianjen viețuia la vie,Țesu-ntr-o noapte plină de Mai, cu măiestrieȘi fără nici un greș,O plasă uriașă, în chipul unei stele, pe-o creangă de cireș.A doua zi, din somnu-i când l-a trezit un cuc,Păianjenul rămase cu ochii mari, năuc:Privind ca-n aiurare la măiestrita-i plasă,El, tremurând, din minte aproape fu să-și iasă,Că, ceea ce avea-n … Citește mai mult