Vin colindători,
Ninge amar peste pământ!
Iubirea mea moare în zori
Şi parcă plâng, şi parcă plâng..

Refren:
De ce mai vin colindători,
Când a murit iubirea mea?
De ce mai vin? Măcar în zori
Aş vrea s-alerg, să prind o stea!
Nu! N-ai ştiut ce gol amar
Îmi laşi în piept, ce dor cumplit..
Colinde plâng, sunt singur iar..
Doamne, de ce acest sfârşit?!

Vin colindători!
Iubito, hai, nu mai pleca!
Ţi-am spus plângând de-atâtea ori:
Rămâi, te rog, iubirea mea!

Vin colindători!
Iubito, hai să-i ascultăm!
Rămâi, te rog, până în zori,
Durerea grea, hai s-o uităm!
(Refren)

Mai văd în pragul casei pasul tău,
În ochii blânzi o lacrimă suspină.
Nu pot veni și-mi este-atât de greu,
Că simt Crăciunul ăsta ca pe-o vină.

Și un colind tăcut răsună-n lipsa mea mereu,
În sufletul celor ce-mi duc dorul și simt dragostea,
În noaptea Sfântă de Crăciun.

Departe-ți sunt ca-n fiecare an,
Departe-mi ești, măicuța mea cea bună,
Că toate sărbătorile-s în van,
Că nu le mai petrecem împreună.

Rămâne doar să știu că-ți este bine
Și că mă ierți de tot ce n-am făcut.
Cuvinte-s de prisos și sunt puține,
Primește, mamă, un colind tăcut.

Și un colind tăcut răsună-n lipsa mea mereu,
În sufletul celor ce-mi duc dorul și simt dragostea,
În noaptea Sfântă de Crăciun. (x2)