Daniel Vişan-Dimitriu – În Iarna Când Cerul Mai Ninge
Te-anunț că-n decembrie ninge,Iar fulgii doar cad, nu alegNici mâinile care-i culeg,Nici sufletul ce-l vor atinge.Să aibă un suflet, ca noi?De au, sunt doar suflete reciÎnchise-n blesteme pe veciȘi fără o viață de-apoi.Ei nu pot decât a se stingeVisându-se-n aer scânteiDin focuri aprinse de zeiÎn iarna când cerul mai ninge.