coasta Calabriei

Pe coastele Calabriei vaporu-nainteazăÎn unda luminoasă ce noaptea fosforează;El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,Și luna, vas de aur, plutește-n ceruri lin.În dreapta, pe-ntuneric, se-nalță-un negru munte,Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;Sihastrul ce cunoaște al globului mister,El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.În stânga e Carybda sălbatică, stâncie.Din zare se întinde o … Citește mai mult