Lucian Blaga – Zamolxe
În clipele din urmă, ce-mi vor bateRar –Cu inima lor obosită,Când Soarta cu genunchiiPe trupul meu învinsNeîndurătoare îmi va stoarceDin pieptul celeiDin urmăDureriPuterea de a mai striga.Aș vrea s-o simt atunci deasupra-mi istovităDe lupta dintre mine și ea,Ca să-nflorească într-un surâsPe buza-mi moartă întrebarea: „Îndrăzni-va SoartaSă mai înceapă a doua oară luptaC-un visător?”