Camil Petrescu – Ciorna I
Atât de mult ești ceea ce-am dorit însingurat,Că iată acumApropierea ta adevărată.Neașteptată, negândită, la doi pași,Mă-ngheață ca o nălucire.Călătoreau spre tine gândurile meleUscate, rătăcite,Păsări obosite peste pustiuri nisipoase;Arar ca norii mici spre pajiști însorite.Dura uscată-n sufletÎnvârtejirea deznădăjduită-a unui gol.Și-acuma numai dacă stai în locCu fragezimi de carne și de crinFiința mea spre tine năvălește.Cum năvălește … Citește mai mult