https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/charles-baudelaire-charles-baudelaire https://versuri.pro/charles-baudelaire-charles-baudelaire#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=72447 →]]> Iubita era goală și, ca pe plac a-mi fi,
Avea pe dânsa numai sonorele-i podoabe
Care-o făceau de nurii ei toți a se trufi
Ca-n zilele lor bune-ale maurilor roabe.
Când ea, dansând, stârnește un clinchetit sprințar,
O lume sclipitoare: metal și piatră fină
Mă-ncântă, fiindu-mi scumpe acele lucruri doar
Unde lumina-n voie cu sunetul se-mbină.
Acum era culcată, cerându-mi dezmierdări,
Și-i surâdea alene, în dulcea-i semeție,
Iubirii mele care, asemeni unei mări
Tălăzuia spre trupu-i ca spre-o faleză vie.
Mă țintuia cu ochii, ca tigrul îmbânzit,
Pe când tot lua, molatic, mereu o altă poză
Și aerul său lubric, candorii adăugit,
Sporea cu noi încânturi a ei metamorfoză.
Și brațele și coapsa și șoldul ei calin
Ca lebăda când trece pe-o apă-ntunecată
Se răsfrângeau alene în ochiul meu senin,
Și pântecul și sânii, a viei mele roadă.
Și, mai seducătoare decât un demon chiar,
Îmi ispitea iar duhul ce-n tihnă îmi fusese.
Și-l tulbura acolo, pe stânca de cleștar
Unde senin și pașnic acesta se pusese.
Mi se părea că-ntr-însa se reunesc deplin
Ale-Antiopei șolduri c-un bust de june-n floare,
Iar talia-i arată ce largă-i la bazin,
Superb rima și fardul cu-a tenului culoare.
-Și lampa, resemnată să moară, s-a fost stins,
Doar focul da lumina-i ca gata de-a se frânge
Și când lăsa să-i scape un suspinat aprins
Tot corpul ei de ambră îl inunda cu sânge

]]> https://versuri.pro/charles-baudelaire-charles-baudelaire/feed 0 https://versuri.pro/charles-baudelaire-frumusetea-la-beaute https://versuri.pro/charles-baudelaire-frumusetea-la-beaute#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=72501 →]]> Muritori, sunt frumoasă! un vis împietrit,
Sânul meu, unde toți au jelit cu regret
E făcut să inspire un amor de poet
Ca materia, mut și etern, infinit.
Eu tronez în azur ca un sfinx nepătruns
Unesc inima pură cu a lebedei nea;
Și urăsc tot ce linii din loc va mișca,
Niciodată n-am râs, niciodată n-am plâns.
Iar poeții, văzând cum mă-ngâmf tot mereu
Luând model de la orice edificiu măreț,
Zi de zi, an de an, cerceta-vor din greu;
Fiindcă eu, să vrăjesc orice-amant nătăfleț,
Am oglinzi ce fac totul să pară frumos:
Ochii mei, mari și veșnici, cu aspect luminos!

]]> https://versuri.pro/charles-baudelaire-frumusetea-la-beaute/feed 0