charleroi – Versuri.pro

Arthur Rimbaud - La Cabaretul Verde, Orele Cinci Seara

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Opt zile sfâșiasem eu bietele-mi botine
Mergând spre Charleroi, prin pietre, pe străduțe.
La Cabaretul Verde cerui niște tartine
Cu unt și cu jambon și le-am dorit călduțe.
Preafericit, sub masă, picioarele-am întins,
Și contemplând în voie naivele prostii
De pe tapiserie, am fost plăcut surprins
Când fata ce-avea țâțe enorme și ochi vii,.
– Aceasta, de săruturi deloc nu se temea! –
Râzând cu veselie, aduse pâinea mea
Cu untul și cu șunca pe-o tavă colorată;.
Usturoiată, șunca era roză și albă,
Iar fata-mi puse-n față și-o uriașă halbă,
Cu spuma aurită de-o rază-ntârziată.

Arthur Rimbaud - Șireata

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Charleroi, octombrie 1870.
Brusc, în sufrageria cea brună, cu miros
De fructe şi vopsele, înşfac o farfurie
Cu nu ştiu ce mîncare din Belgia, fălos
În uriaşul scaun, cum mi se cade mie.
Ascult, mut, orologiul şi fericit mă-ndop.
Uşa, bucătăriei acum dă să se crape
Şi şuljnica apare, dar nu ştiu cu ce scop;
Baticu-i ştergăreşte e desfăcut aproape.
Şi, tot plimbînd un deget mic şi tremurator
Pe-obrazu-n catifeaua-i de piersică, uşor,
Cu buzele făcîndu-mi o mutră de tot hazul,.
În faţă blinde-mi pune, şi nici nu i-am cerut;
– Apoi, aşa desigur, să capete-un sărut -,
În şoptă : Simţi tu oare? un frig mi-a prins obrazul.