Versuri corectate și adnotate
În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul paharelor şi a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloşi, gura plină de spume, ea se rezemă de bolta unei fereşti şi privi dezgustată asupra acelui cadavru care … Citește mai mult
În noaptea-n care bântuie lemuriși larvele pe morți îi hărțuiesc,întregul spațiu cosmic iscodescși cercetează-n van ai tăi auguri.În viscere de taur înjunghiatîn van trudit-au taina s-o găsească,și spada-n van făcut-au să sclipeascăîn soarele ajuns la scăpătat.Cu capul pe butuc, înfiorat,așteaptă osânditu-n rugăciune.Atunci când trâmbița va fi sunat,va ști că pentru el nu-i iertăciune.Când muntele-i de … Citește mai mult
Aici, ce răvășit-au reci pumnale:un mort. Aici e trupul spintecatpe nume Cezar. Hoitul e-nsemnatde cratere crestate de metale. Aici temuta, azi înțepenitamașinărie ce-i aduse slavăacelui care fapta de ispravăa săvârșit și-a scris în împlinita-iviață. Tot aici și împăratulce laurii-nțelept i-a refuzat,ce răsărit și-apus a subjugatși-a stăpânit și marea și uscatul. Și altul tot aici, ce-avea … Citește mai mult
Din Rusia doi grenadiri se pornescVoioși să-și revadă iar Franța,Dar când au intrat în hotarul nemțesc,Atunci își pierdură speranța.Atunci au aflat dureroasele știriCă gloria Franței s-a stins:Înfrânte, zdrobite sunt marile-oștiriȘi cezarul, cezarul e prins!Atunci își plecară triști frunțile lorȘi plânseră cei doi tovarăși.Iar unul a zis: — Cumplit mă mai dor,Cumplit mă ard rănile iarăși!.A … Citește mai mult
I. Zarurile și Cezar. Posibil, inversZarurile au fost aruncate.Aruncări repetatede fiecare dată corectate ca pozițieca sumă de punctecum ar veni – ca perspicacitate.Poziții de zaruri după aruncăripoziții de zaruri după corectări.…Până le veni ideea capur și simplu să introducă zarurile în loculbucățelelor de sticlă colorate în caleidoscop. Roteștipriveștite uimeștice artistic se pot poziționa zarurileîn perfectă … Citește mai mult
Mult proslăvit-ai, Rufo, pe-acel Cezar novice,cântându-i cu-atâta sârg istoria,încât nu se mai ştie gloriacăruia îi revine, cui să i se dedice.Şi astfel Faimei astăzi i-e dat să vă ridiceîn slavă deopotrivă, cinstindu-vă memoria,din vremuri şi uitare străluminându-vă victoria,împodobindu-vă cu lauri şi cu spice.Şi-i drept să fiţi, egali, căci fiecaredesăvârşiri atinse în arta necuprinsă,în luptă el, … Citește mai mult
Se plimbă Omul palid pe-aleile-nflorite.E-n redingotă neagră şi c-un trabuc în dinţi.La Tuilerii i-e gândul, la florile-i vestite,Şi-ades în ochii-i sumbri se-aprind priviri fierbinţi.Ani douăzeci de-orgie l-au îmbătat, se pare,Pe împăratul nostru. – „Eu am să sting – şi-a spus –De-a pururi Libertatea, ca pe o lumânare!Dar Libertatea-i vie, iar el e indispus.Pe buzele lui … Citește mai mult
Bărbatul pal, de-a lungul peluzelor în floare,Pășește-n haine negre și cu țigarea-n dinți:La Tuileries Bărbatul cu gându-i dus, în zare,– Și-n ochii-i stinși, vremelnic, apar priviri fierbinți.Căci beat e Împăratul de zeci de ani de orgie!Și-a spus: „Eu Libertatea voi stinge-o-n vîntCa pe o lumânare, așa, cu gingășie!”Dar Libertatea-nvie! Și el se simte-nfrânt!E prins. – … Citește mai mult