Cervantes – Versuri.pro

Jorge Luis Borges - Visează Alonso Quijano

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Din groaznic vis bărbatul s-a trezit
În câmp deschis amenințat era
de iatagane. Barbă-și mângâia
crezând c-a fost rănit ori a murit.
De braț viteaz i-atârnă firul vieții.
Vrăjitorii se țes sub clar de lună.
Vrăjmașii nu-s în stare să-l răpună;
dar frigul, oboseala bătrâneții.
Pe visător hidalgo l-a visat
Cervantes, iar la rândul lui hidalgul
pe vajnic Don Quijote. Mereu altul
și-același este visul repetat.
Quijano doarme și visează: marea
roșită la Lepanto și-ncleștarea.

Jorge Luis Borges - Și Nu-s Măcar Țărână

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu vreau să fiu ce sunt. Avară soartă
În ăst netrebnic veac m-a azvârlit
Cu praful și plictisul din Castilia.
Mereu aceleași lucruri: dimineața,
Făgăduind pe azi, ni-l dă pe mâine,
Taifasul cu bărbierul și cu popa,
Singurătatea ce-o sporește timpul
Și-o umbră de nepoată analfabetă.
Sunt om în vârstă. O pagină uitată
Făcutu-m-a nepieritoare
Voci ce mă strigă: Urganda și Amadis.
Moșia mi-am vândut și luat-am cartea
Ce povestește tainice isprăvi:
Graalul, care sângele-a păstrat,
Spre mântuirea noastră, de la Fiul,
Și idolul lui Mahomed, de aur,
Și spade, minarete și drapele
Și meșteșuguri de vrăjitorie.
Cutreierau creștinii cavaleri
Regeștile ținuturi, răzbunând
Preaîntinata cinste și făcând
Dreptate cu tăria spadei lor.
O, deie Domnul un viteaz să vină
Spre-a reînvia acum înalta slujbă!
O-ntrezăresc în visuri. Am simțit-o
Doar uneori în trupu-mi ostenit.
Dar numele nu-i știu. Voi fi viteazul
Chiar eu. Quijano. Visul meu voi fi.
În astă casă veche e un scut
Din alte vremi și-o spadă de Toledo
Și-o lance și însuflețite cărți,
Făgăduind a brațului izbândă.
E brațul meu? Dar chipul (nevăzut)
Nu îmi întoarce chipul în oglindă.
Și nu-s măcar țărână. Sunt un vis.
Pe care-n vis îl țese și în veghe
Părintele și fratele Cervantes.
Ce s-a bătut cu turcii la Lepanto
Și pricepea latina și araba..
Pentru ca eu să-l pot visa pe cellalt,
A cărui amintire face parte
Din viața tuturor, te rog fierbinte:
Vesează-mă, o, Doamne, ne-ncetat.

Ruben Dario - Sonet Pentru Cervantes

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu ceasuri de tristețe și amărăciune
îmi duc singurătatea. Și Cervantes doar
prieten bun îmi este, căci numai el cu har
în clipele-mi de zbucium mângâiere pune.
Natură e și viață. O minune
de platoșă din aur și din chihlimbar
rătăcitorului meu vis îi dă în dar,
fiind pentru mine lacrimi, surâs și rugăciune.
Creștin duios, hidalg îndrăgostit,
vorbește precum râul cristalin.
Astfel îl știu, astfel l-am îndrăgit,
căci împlinind în vreme un destin,
întreg pământul l-a înveselit
tristețea lui eternă de a fi divin.

Emil Botta - Cervantes

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Fiți foarte atenți
cu acest manuscris.
Fiți atenți cu litera T,
cu înțelesu-i profund,
cu fragila-i structură.
Eu evoc un secol de aur,
un instrument de tortură:
între eroare și teroare
stă subtila, suava literă T.
Pe o cruce în formă de T,
a fost răstignită Himera:
NUESTRO SEÑOR
DON QUIJOTE
EL CRISTO ESPAÑOL.