certitudine – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Certitudine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

E astăzi… Foarte exact!
Pentru că știu fiecare lucru ce mă-nconjoară!
Pentru că mă are!…
Deci totul se bazează pe avut!
Inclusiv timpul!…
Și cum „este”… există,
„A fi”, depinde de „a avea”!
Deci „to be or not to be”, nu e-ntrebarea,
ci „to have or not to have”!… Ce lume avară!
E numai materialism;
Până și gândul trebuie să-l… ai!!!
Vai…

Jorge Luis Borges - Descartes

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt singurul om de pe pământ, și poate că om și pământ nu există.
Poate mă înșală un zeu.
Poate m-a osândit la timp această lungă amăgire.
Visez luna și-mi visez ochii ce percep luna.
Am visat înserarea și dimineața zilei dintâi.
Am visat Cartagina și legiunile ce-au pustiit Cartagina.
L-am visat pe Lucan.
Am visat colina Golgotei și crucile din Roma.
Am visat geometria.
Am visat punctul, linia, planul și volumul.
Am visat galbenul, albastrul și roșul.
Am visat copilăria mea bolnăvicioasă.
Am visat hărțile și regatele și duelul acela din zori.
Am visat durerea de neconceput.
Am visat spada.
Am visat-o pe Elisabeta de Boemia.
Am visat îndoiala și certitudinea.
Am visat ziua de ieri.
Poate n-am avut ieri, poate nu m-am născut.
Poate visez că am visat.
Mi-e puțin frig, mi-e puțin frică.
Peste Dunăre s-a lăsat noaptea.
Voi continua să visez la Descartes și la credința părinților lui.

René Char - Certitudine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Fără viitor sensibil, nici capitală de scurtat.
Fără pericolul viclean al clorului la stăvilarele care-i adăpostesc insula publică,
Rezerva mea.
Fără lucirea aceasta de talion perforând hidoasele pietre de moară în care m-am frământat.
Fără comedianții întârziați cu brațele încărcate de liliac.
Fără perfecțiunile acestea găunoase atrăgătoare ca rotunjimea clasică.
Mesager însângerat în emoția capcanei, odată terminat concediul dator furtunii.
Te îmbrățișez fără elan, fără trecut, o, diluviană amantă, indice adult.

Rumi - O Singură Scânteie a Grației Divine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cât timp vei mai spune:
„Voi cuceri întreaga lume
și o voi umple de propria mea ființă?”
Chiar dacă zăpada acoperă în întregime lumea,
soarele o poate topi într-o clipire.
O singură scânteie a grației divine
poate transforma otrava în apă pură de izvor.
Pretutindeni acolo unde există dubii
El restabilește certitudinea.

Geo Dumitrescu - Despre Certitudini (I)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Lui Miron Radu Paraschivescu.
De mic copil, înainte de a face ceva mai bun,
înainte de a învăța să merg pe picioare,
cred că am început prin a căuta certitudini, certitudini..
Obiceiul ăsta mi-a rămas și acum când m-am făcut băiat mare.
Doamne, ce bine e să ai certitudini!
Sunt lucruri care-ți vin mai frumos decât hainele noi,
decât propria-ți piele,
sunt mai utile decât umbrela, sau invenția tiparului –
călduroase, intime și protectoare ca niște perdele.
Sunt aproape douăzeci de veacuri de când caut,
de când caut, împreună cu amicii mei, mereu,
dar până astăzi eu n-am găsit nicio certitudine
în afară de cele patru picioare ale patului meu.
Întotdeauna singur, întotdeauna mare,
din patul meu foarte cert și orizontal,
pot să văd, prin fereastra cu gratii, cerul întotdeauna albastru,
castanul întotdeauna solemn și treptele dealurilor în fundal.
Pot să urmăresc marivaudajul indecent al norilor greoi și senzuali,
pot să-mi dau seama că solemnitatea castanului vine din rădăcină,
pot să râd cu hohote de o cracă răsucită ciudat și comic în fereastră
și să primesc mesajul aerian al păpădiilor și al
gânganiilor cât o neghină.

Project3R - Am Nevoie de-o Busolă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Totul e absurd, abstract, neprevăzut
Ca un scaun, mare, tare, moale la șezut
Tu erai deschisă, erai fix ce nu aveam
Acum ești ciudată, tare, fix cum nu voiam
Ești rece, dar și caldă, ești tare diferită
Ești rea, dar și dură, dar te vrei iubită
Cândva eram dulce, acum-s prințul de pe tort
Măcar explică-mi tu, cum să mă comport
Ești esența pură, H2O, ești minunată
În același timp ești și mult, exagerată
Tu nu știi ce vrei, dar eu știu mult mai bine
Dacă chiar contez, ia-mă și ține-mă lângă tine.
Am nevoie de-o busolă, un ceas și o oră
O harpă și o zână, sub îngrijire coloră.
Zic ce simt, când simt, mă simt amăgit
Nu știu ce e așa wow, dar mă simt uimit
De lumea asta lasă, închisă-ntr-o clepsidră
Suntem răi, goi și banali ca mulțimea vidă
Și vreau totul, când, de fapt te vreau doar pe tine
Sunt neam cu trădarea, și nu-mi face bine
Tot ce vreau acuma-i fericirea ta
Un mesaj de la tine-i tot ce-ar mai conta
Ești esența pură, H2O, ești minunată
În același timp ești și mult, exagerată
Tu nu știi ce vrei, dar eu știu mult mai bine
Dacă chiar contez, ia-mă și ține-mă lângă tine

Adam Mickiewicz - Siguranța

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Diavolul de s-ar putea pentru moment înălța / Fiți siguri că-n aceeași clipă în cer ... →

Walt Whitman - Certitudini

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu am nevoie de certitudini; eu sunt un om
preocupat de propriul său suflet.
Nu mă îndoiesc că, pe lângă chipul și mâinile
pe care le cunosc, de sub tălpile mele mă
privesc chipuri pe care nu le cunosc,
chipuri liniștite și reale.
Nu mă îndoiesc că măreția și frumusețea lumii sunt ascunse
în orice nimic din lume.
Nu mă îndoiesc că sunt nemărginit și că universurile
sunt nemărginite, dar, în zadar mă gândesc
cât sunt de nemărginite.
Nu mă îndoiesc că astrele și sistemele astrale aleargă
prin cosmos cu un scop și că într-o zi voi fi
și eu ales să fac tot atât cât fac ele, ba
chiar mai mult.
Nu mă îndoiesc că aranjamentele provizorii continuă
și continuă milioane de ani,
Nu mă îndoiesc că interiorul are un alt interior,
că exteriorul are un alt exterior, că vederea
are o altă vedere, că auzul are un alt auz și
vocea o altă voce.
Nu mă îndoiesc că mult-plânsa moarte a unor tineri
bărbați este de prevăzut și că moartea
unor tinere femei și moartea unor copii mici
sunt de asemenea de prevăzut.
(Te-ai gândit că Viața a fost atât de bine prevăzută
și că Moartea, care este sensul întregii Vieți,
nu a fost la fel de bine prevăzută?)
Nu mă îndoiesc că naufragiile pe mare, indiferent
de grozăviile lor, indiferent a cui soție,
al cui copil, al cui soț, tată, iubit s-a
dus la fund, sunt prevăzute, la minut.
Nu mă îndoiesc că orice este în stare să se întâmple,
oriunde și oricând, este prevăzut în inerența
lucrurilor.
Nu mă îndoiesc că Viața prevede totul în Timp și
în spațiu. Cred, însă, că Moartea e prevăzută
pentru toți.