https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/carlos-drummond-de-andrade-cercetare https://versuri.pro/carlos-drummond-de-andrade-cercetare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=77919 →]]> Cum e corpul?
Cum e corpul femeii?
Unde începe; aici pe pământ
sau în podoaba părului ei, și unde coboară?
Cum e piciorul ce urcă și până unde
urcă el?
De-l zărești doar pe fugă, îți face mai mult
rău în piept, iar pământul se zdruncină.
Unii zic că femeile au părți superbe
pe care niciodată nu le arată. Moliciuni,
rotunjimi. Cum fac ele când se spală,
goale, în cadă, să nu se vadă
goale goale goale?
De ce din lăuntrul rochiilor sunt multe
alte rochii și albituri și tot felul de pliuri
și până unde? Când e atunci când fără
nici o rochie rămâne numai ea însăși, femeie?
Și cum face ea
atunci când face
dacă face
ceea ce facem cu toții porcește?

]]> https://versuri.pro/carlos-drummond-de-andrade-cercetare/feed 0 https://versuri.pro/iannis-ritsos-elena-aceasta-piatra-o-cercetez https://versuri.pro/iannis-ritsos-elena-aceasta-piatra-o-cercetez#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26937 →]]> Această piatră o cercetez acum noaptea, ore-n șir –
neagră, fără răsfrângeri – ea crește, crește, se umple
de ape negre – apele cresc, se înalță, mă scufund
nu spre adâncul de jos, ci înspre un adânc de sus; de acolo
zăresc jos odaia mea, pe mine însămi, dulapul, slujnicele
certându-se mut; văd una urcată
pe un scăunel, ștergând cu o expresie aspră, răzbunătoare
geamul de pe fotografia Ledei; văd cârpa lăsând
o dâră de praf din bule mărunte de aer ce urcă și se sparg
cu un murmur tăcut în jurul gleznelor sau genunchilor mei.
Yannis Ritsos – Întoarcerea Atrizilor

]]> https://versuri.pro/iannis-ritsos-elena-aceasta-piatra-o-cercetez/feed 0