Refren:
Atunci să plângi cum plâng și eu,
Să nu mai poți să râzi cum nu mai pot nici eu,
Să nu mai ai pe nimeni cum n-am eu,
Să nu mai poți iubi cum nu mai pot nici eu,

Dacă tu strângi la piept pe altcineva,
iubire să nu ai toată viața!!!

Dacă ai știi sunt singur mereu,
Și plâng de dor și mie sufletul greu,
Mi-e inima tristă și simt că mor,
Tu nu mai știi să mă alinți cu dor!!!

Ce noapte grea, ce noapte grea!
În Betleem un țipăt izbucnea.
Din gene lacrimi grele picurau
ca flori de-april.
Și licărea pe orice prag
un sânge de copil.

Ce noapte grea, ce noapte grea!
Un tropot lung din vale se-nalță.
Urcau pe Ghetsimani oțele reci
mereu mai sus.
Și iată Iuda s-a oprit
la pieptul Lui Isus.

Ce noapte grea, ce noapte grea!
Un negru val în miez de zi cădea.
C-un dor neînțeles, murea Isus
nevinovat.
Și, peste nori, un cer întreg
plângea înfiorat.

Ce noapte grea, ce noapte grea!
O rază de lumină nu era.
Maria suspina, privind în zări,
cu glasul frânt.
Și-o piatră rece a căzut
pe cel mai trist mormânt.

O noapte grea, o noapte grea..
apasă uneori și-n viața ta.
O noapte de fiori,
sub nori de plumb,
sub reci poveri.
Și parcă nu mai poate fi
o rază nicăieri..

Dar într-o zi, dar într-o zi,
lumina cea de sus va răsări!
Un tunet va chema
pe cel umil,
pe cel răpus.
Și-n fața noastră, printre nori,
va străluci Isus!
AMIN