Refren (2x):
Sunt lucruri pe care nu le poți uita,
Iei șuturi, te scuturi, și chiar așa,
Tu să te bucuri, șoptesc la urechea ta,
Amintirile sunt scuturi când viața este grea.

Celălalt:
Îmi amintesc de ochelarii, purtați din clasa 1 până în a 5-a,
Îmi amintesc de cocalarii ce strigau: Mai ramai!
Da! apoi să-și bată joc de mine, că nu le aveam cu mingea,
Îmi amintesc primele shoot-uri de tequila, cu sare și multe lămâi,
Țin minte că afară ningea, și tot așa,
Îmi amintesc de prima casetă cu C.T.C,
Sau când în liceu am primit eticheta, de ce?
Că mai făceam chetă pentru bere rece,
Și doar eu știu cum mă simțeam atunci când o vedeam pe fata
Din penultima bancă, rândul de la geam,
În fine, țin minte bine, l-am văzut pe Heas la Materna
Apoi primul concert, cât de mare părea scena,
Și încă mai pare, dar pan’ la urmă treaba iese,
Oameni pe care doar îi ascultam, acum îi salut, sau poate, poate îi chem pe piese,
Iar dacă gândurile n-au fost înțelese,
Și tu ai ridicat o mână, îți zic,
Acesta este genul, de amintire care nu dispare după o săptămână,
Deci…

Refren:
Sunt lucruri pe care nu le poți uita,
Iei șuturi, te scuturi, și chiar așa,
Tu să te bucuri, șoptesc la urechea ta,
Amintirile sunt scuturi când viața este grea.

Jhivago:
Dacă ar fi să mă întorc înapoi, pe drumuri pe care am trecut prin noroi,
Mi-aș aminti de voi, plictisiți, de timpul care trecea greu,
Vroiam lucruri noi,
Văzându-ne părinții sufocați de nevoi,
Mi-am promis, că o să-i facem fericiți, într-un an sau doi,
Aveam idei, ca să ne facem curaj să le spunem, întrebam zi ce vrei să bei,
Erau scrumierele pline și sticlele goale când ne apucam să vorbim de femei,
Sătui să batem în porți închise, dădeam drumul la vise pe foi,
Nu ne pasa de fișe, orice ar fi n-o să fim niciodată voi,
Tu cum erai pe atunci? Veritasaga și Cast te poartă înapoi.

Refren (2x):
Sunt lucruri pe care nu le poți uita,
Iei șuturi, te scuturi, și chiar așa,
Tu să te bucuri, șoptesc la urechea ta,
Amintirile sunt scuturi când viața este grea!